Stefan Procopiu     1890 - 1972

Stefan Procopiu

Fizician. Profesor la Universitatea din Iaşi (din 1925). Membru al Academiei R.P.R. Descoperitorul magnetonului teoretic "Bohr-Procopiu", descoperitorul fenomenului Procopiu în opticǎ (1921) şi al efectului Procopiu în magnetism (1929). Întemeietorul şcolii de magnetism din Iaşi.

Contribuţii

Printre fizicienii care s-au ridicat din şcoala creatǎ la Iaşi de Dragomir Hurmuzescu, unul dintre cei mai remarcabili a fost, fǎrǎ îndoialǎ, savantul Stefan Procopiu, colaboratorul şi continuatorul sǎu cel mai apropiat, care, la rândul lui, a organizat o nouǎ etapǎ a acestei şcoli. Cunoscut publicul larg prin lucrǎrile şi descoperirile sale, acad: Stefan Procopiu a fost un creator de valoare larg apreciatǎ în cercurile ştiinţifice de pretutindeni. Între 1908 şi 1912, a urmat studiile universitare la Iaşi, luându-şi licenţa în fizicǎ. La 22 de ani, ca asistent al prof. Dragomir Hurmuzescu, pe care-l umreazǎ de la Bucureşti (1913-1919), Stefan Procopiu face dovada unor excepţionale aptitudini de cercetǎtor publicând lucrarea "Sur les eléménts d'énergie". Plecând de la teoria cuantelor a lui Max Planck, calculeazǎ valoarea magnetonului teoretic cunoscut astǎzi sub denumirea magneton Bohr-Procopiu. Aceastǎ valoroasǎ lucrare îi aduce consacrarea şi-l aşeazǎ alǎturi de savanţi cu renume mondial. Pentru desǎvârşirea formaţiei tânǎrului fizician dotat cu aptitudini deosebite didactice şi ştiinţifice, în 1919 i se acordǎ o bursǎ de studii la Paris, unde în 1924 obţine titlul de doctor în fizicǎ, cu teza " Asupra birefringenţei electrice şi magnetice a suspensiunilor ". O intensǎ muncǎ de laborator l-a condus în 1921 la descoperirea fenomenului de depolarizare a luminii de cǎtre suspensii şi coloizi, denumit fenomenul Procopiu.

Întors în ţarǎ, în 1925, este numit profesor la catedra de gravitate, cǎldurǎ şi elasticitate, a Universitǎţii din Iaşi. Aici talentatul profesor şi cercetǎtor neobosit va lucra neîntrerupt, ca şef al catedrei de elasticitate, pânǎ în anul 1962. În peste 5 decenii de activitate didacticǎ, Stefan Procopiu s-a afirmat ca un strǎlucit profesor, care a închinat şcolii toate resursele sale intelectuale şi morale. Creator al unor mari valori ştiinţifice, Stefan Procopiu s-a impus prin ţinutǎ profesionalǎ, exemplu personal, spirit critic şi exigenţǎ, înaltǎ atitudine civicǎ şi patriotism. În laboratorul din Iaşi a continuat aceeaşi pasionatǎ cercatare descoperind un nou fenomen (1930), numit mai târziu efect Procopiu. Marele om de ştiinţǎ a fost dublat de profesorul cu un deosebit simţ al datoriei, înzestrat cu un ales talent pedagogic şi didactic, ocupând locul între cei mai de seamǎ profesori ai Universitǎţii ieşene. S-au impus, prin vigoare, claritate şi spirit de sintezǎ cursurile sale tipǎrite Introducere în electricitate şi magnetism (2 vol., 1942) şi Termodinamica (1948). Stefan Procopiu a fost primul director al secţiei de electronicǎ, primul decan al Facultǎţii de Electrotehnicǎ a Politehnicii Gheorghe Asachi din Iaşi şi decan al Facultǎţii de Stiinţe din Iaşi.

Opera sa ştiinţificǎ este vastǎ şi variatǎ, reprezentând o contribuţie remarcabilǎ la îmbogǎţirea patrimoniului ştiinţelor fizice. Timp de mai bine de o jumǎtate de secol, Stefan Procopiu a eleborat şi publicat peste 160 de lucrǎri care trateazǎ în deosebi probleme de electricitate, de magnetism, de opticǎ, cǎldurǎ. În afarǎ de cele trei remarcabile realizǎri magnetonul Bohr-Procopiu, fenomenul Procopiu şi efect Procopiu, savantul a contribuit la întocmirea hǎrţilor magnetice ale României, pentru perioada 1895-1954, hǎrţi care au permis descoperirea unei anomalii magnetice în Moldova, pe linia Iaşi-Botoşani. Valorea excepţionalǎ a operei sale ştiinţifice e recunoascutǎ azi pe scarǎ mondialǎ. Fǎrǎ a încerca sǎ epuizǎm multipla personalitate a lui Stefan Procopiu, vom mai menţiona cǎ în afarǎ de activitatea ştiinţificǎ şi didacticǎ, a activat ca membru în comitetul de direcţie al Teatrului Naţional din Iaşi, şi cǎ a fost colaborator al revistelor Viaţa româneascǎ şi Însemnǎri ieşene. Intelectual distins şi rafinat om de culturǎ, personalitate marcantǎ şi convins patriot, savant de faimǎ mondialǎ, Stefan Procopiu a fost ales în anul 1955 membru al Academiei. Savantul ieşean a fost desemnat de douǎ ori în comisia pentru recomandǎri la premiul Nobel, ceea ce e desigur o recunoaştere a prestigiului sǎu mondial. Pentru meritele sale deosebite în domeniul învǎţǎmântului şi ştiinţei i s-a acordat titlul de Om de ştiinţǎ emerit şi a fost declarat Doctor honoris causa al Intitutului Politehnic Gheorghe Asachi din Iaşi.